MCP: Cum interacționează inteligent Claude cu fișierele tale locale.

Model Context Protocol (MCP) oferă un cadru sigur pentru ca aplicațiile să interacționeze cu sistemul de fișiere prin operațiuni izolate. Acest ghid explică modul de funcționare al MCP, principalele sale caracteristici și parcurge un exemplu practic folosind MCP Filesystem Server.

Ce este Model Context Protocol (MCP)?

Model Context Protocol (MCP) este un cadru puternic de securitate conceput pentru a permite interacțiuni controlate între aplicații (precum asistenți AI) și sisteme externe, în special sistemul de fișiere. Acționând ca un pod sigur, MCP permite instrumentelor să efectueze operațiuni precum citirea, scrierea sau căutarea fișierelor într-un mediu izolat, bazat pe permisiuni.

Protocolul este deosebit de valoros pentru dezvoltatorii care doresc să integreze operațiuni pe sistemul de fișiere în aplicații precum VS Code, Claude Desktop sau în alte medii de dezvoltare, menținând în același timp limite stricte de securitate.

Caracteristici principale ale MCP

• Operațiuni izolate: Toate activitățile se desfășoară în directoare predefinite, protejând zonele sensibile ale sistemului tău de fișiere.
• API standardizat: Un set consistent de instrumente (read_file, write_file, etc.) accesibile printr-o interfață unificată.
• Design orientat spre securitate: Operațiuni restricționate la directoarele permise, cu funcții precum montare doar-citire.
• Integrare flexibilă: Compatibil cu diferite medii inclusiv Docker, NPX, VS Code și Claude Desktop.

MCP Filesystem Server explicat

MCP Filesystem Server este o implementare Node.js construită special pentru operațiuni pe sistemul de fișiere în cadrul Model Context Protocol. Oferă un set cuprinzător de instrumente pentru a interacționa controlat cu fișierele și directoarele.

Instrumente disponibile în MCP Filesystem Server

Iată o prezentare a funcționalităților de bază:

• read_file: Citește conținutul fișierelor folosind codare UTF-8
• read_multiple_files: Procesează mai multe fișiere simultan, continuând chiar dacă unele eșuează
• write_file: Creează fișiere noi sau le suprascrie pe cele existente
• edit_file: Permite editări selective cu potrivire de tipar, inclusiv simulări (dry run) și ieșire în stil Git diff
• create_directory: Creează directoare, inclusiv directoare părinte opționale
• list_directory: Afișează conținutul directorului cu prefixe clare [FILE] sau [DIR]
• move_file: Mută sau redenumește fișiere și directoare
• search_files: Caută recursiv potriviri, cu suport pentru excluderi
• get_file_info: Preia metadate precum dimensiune, dată creare și permisiuni
• list_allowed_directories: Afișează toate directoarele accesibile pentru transparență

Toate aceste instrumente sunt accesibile prin resursa file://system, care servește ca interfață pentru operațiunile MCP pe sistemul de fișiere.

Utilizarea MCP cu Claude

Pentru a ilustra cum funcționează MCP în practică, parcurgem un exemplu real folosind MCP Filesystem Server cu Claude, un asistent AI, pentru a efectua operațiuni obișnuite pe sistemul de fișiere.

Pasul 1: Listarea directoarelor permise

Primul pas a fost să determinăm ce directoare poate accesa Claude. Am folosit instrumentul list_allowed_directories, care a dezvăluit două locații permise:

• /Users/arshia/Desktop
• /Users/arshia/Downloads

Aceasta a confirmat că operațiunile lui Claude erau restricționate doar la aceste directoare, restul sistemului fiind securizat.

Pasul 2: Explorarea conținutului directoarelor

Apoi, am folosit instrumentul list_directory pentru a vedea ce fișiere sunt disponibile. Rezultatele au arătat:

Pentru /Users/arshia/Desktop:

• [FILE] DS_Store
• [FILE] localized

Pentru /Users/arshia/Downloads:

• [FILE] DS_Store
• [FILE] localized
• [DIR] Visual Studio Code.app
• [FILE] shrek.txt
• [FILE] claudes diary.pages
• [FILE] diary.pdf

Astfel a fost identificat un fișier numit shrek.txt în directorul Downloads, alături de alte fișiere și un director pentru Visual Studio Code.

Captură de ecran cu cererile și răspunsurile list_directory pentru directoarele Desktop și Downloads

Pasul 3: Încercarea de a citi un fișier

Cu shrek.txt identificat, am încercat să-i citim conținutul folosind instrumentul read_file. Inițial, am furnizat doar numele fișierului shrek.txt, presupunând că instrumentul va căuta în directoarele permise.

Rezultatul a fost o eroare:
„Access denied – path outside allowed directories: /shrek.txt not in /Users/arshia/Desktop, /Users/arshia/Downloads.”
Eroarea a apărut deoarece MCP solicită, din motive de securitate, căi de fișier complete.

Imagine 2: Captură a încercării eșuate de read_file cu mesajul de eroare

Pasul 4: Citirea cu succes a fișierului

După ce ne-am corectat abordarea, am furnizat calea completă /Users/arshia/Downloads/shrek.txt instrumentului read_file. De această dată, operațiunea a reușit, returnând conținutul fișierului:

Request
{
  `path`: `/Users/arshia/Downloads/shrek.txt`
}
Response

Can you see what im writing here? If you do check this out: 

⢀⡴⠑⡄⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⣀⣀⣤⣤⣤⣀⡀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀ 
⠸⡇⠀⠿⡀⠀⠀⠀⣀⡴⢿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣷⣦⡀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀ 
⠀⠀⠀⠀⠑⢄⣠⠾⠁⣀⣄⡈⠙⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣆⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀ 
⠀⠀⠀⠀⢀⡀⠁⠀⠀⠈⠙⠛⠂⠈⣿⣿⣿⣿⣿⠿⡿⢿⣆⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀ 
⠀⠀⠀⢀⡾⣁⣀⠀⠴⠂⠙⣗⡀⠀⢻⣿⣿⠭⢤⣴⣦⣤⣹⠀⠀⠀⢀⢴⣶⣆ 
⠀⠀⢀⣾⣿⣿⣿⣷⣮⣽⣾⣿⣥⣴⣿⣿⡿⢂⠔⢚⡿⢿⣿⣦⣴⣾⠁⠸⣼⡿ 
⠀⢀⡞⠁⠙⠻⠿⠟⠉⠀⠛⢹⣿⣿⣿⣿⣿⣌⢤⣼⣿⣾⣿⡟⠉⠀⠀⠀⠀⠀ 
⠀⣾⣷⣶⠇⠀⠀⣤⣄⣀⡀⠈⠻⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⡇⠀⠀⠀⠀⠀⠀ 
⠀⠉⠈⠉⠀⠀⢦⡈⢻⣿⣿⣿⣶⣶⣶⣶⣤⣽⡹⣿⣿⣿⣿⡇⠀⠀⠀⠀⠀⠀ 
⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠉⠲⣽⡻⢿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣷⣜⣿⣿⣿⡇⠀⠀⠀⠀⠀⠀ 
⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⢸⣿⣿⣷⣶⣮⣭⣽⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀ 
⠀⠀⠀⠀⠀⣀⣀⣈⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⠇⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀ 
⠀⠀⠀⠀⠀⢿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⠃⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀ 
⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠹⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⡿⠟⠁⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀ 
⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠉⠛⠻⠿⠿⠿⠿⠛⠉

Shrek

• O întrebare care verifică dacă cititorul vede ce este scris
• Artă ASCII reprezentând fața lui Shrek
• Textul „Shrek” la final

Operațiunea reușită a confirmat că MCP poate citi fișiere atunci când se furnizează calea corectă în directoarele permise.

Lecții cheie din exemplul nostru

Acest exercițiu practic evidențiază câteva aspecte importante ale utilizării MCP:

1. Sunt necesare căi complete: Instrumente ca read_file au nevoie de căi de fișier complete, nu doar de nume de fișiere.
2. Izolarea funcționează eficient: Eșecul inițial a demonstrat că modelul de securitate al MCP funcționează conform așteptărilor.
3. Explorarea iterativă este cea mai eficientă: Folosirea instrumentelor de listare a directoarelor ajută la navigarea corectă a sistemului de fișiere.

Cele mai bune practici pentru implementarea MCP

Pe baza experienței și a caracteristicilor MCP Filesystem Server, recomandăm aceste bune practici:

• Verifică mereu permisiunile înainte: Folosește list_allowed_directories înainte de a efectua operațiuni.
• Folosește căi de fișier complete: Furnizează căi complete pentru a evita erorile și ambiguitățile.
• Testează editările cu dry run: Când folosești edit_file, previzualizează modificările cu dryRun: true înainte de aplicare.
• Planifică pentru succese parțiale: Instrumente precum read_multiple_files continuă chiar dacă unele fișiere eșuează.
• Aplică principiul privilegiului minim: Când configurezi serverul, montează directoarele care nu trebuie modificate ca doar-citire.

Concluzie

Model Context Protocol (MCP) și Filesystem Server-ul său oferă o abordare robustă și sigură pentru operațiuni pe sistemul de fișiere în medii controlate. Exemplul nostru cu Claude demonstrează utilizarea practică a instrumentelor precum list_directory și read_file, scoțând în evidență principii importante precum folosirea căilor complete și înțelegerea limitelor de permisiuni.

Respectând bunele practici descrise aici, poți valorifica MCP pentru a integra în siguranță operațiuni pe sistemul de fișiere în aplicațiile sau fluxurile tale de dezvoltare.

Pentru dezvoltatorii interesați să implementeze MCP în proiectele lor, documentația oficială de pe GitHub oferă detalii complete și ghiduri de implementare.